Pantoful

Pantoful

Odată ce ai apărut născut, pe acest tiran pământ,

Cu toţii  au văzut, că în afară de suflet ai şi un trup,

Cu cap, mâini şi picioare, ce te ajută să nu fii dărâmat de un suflat de vânt,

Şi să mergi în drumul tău însoţit de un zâmbet şi un pup.

Uitându-te mai bine la tine, vezi că picioarele îţi sunt goale,

Şi dacă mergi desculţ, te simţi pătruns de un junghi acut,

Şi doreşti să pui capăt chinului tău, încălţând sandale,

Sau orice model de papuci, care să îţi ofere un confort plăcut.

Conştient de necesitatea lui, a papucului,

Omul s-a preocupat de îndeletnicirea de a crea modele unice,

Făcând obiectul unei meserii migăloase, menite doar lui, a cizmarului,

Lansându-şi creaţiile în magazine, în care banul uşor să alunece,

În vistieria cizmarului, care zoreşte cu spor,

La confecţionarea iubitului model, de nou pantof,

Care “să rupă gura târgului” cu al său charm, fără să aibă vreun of,

Din partea aceluia care îl poartă şi suspină în poarta fetei după o dragoste cu dor.

Instaurat pe cel mai mare rang, vestitul pantof,

Parcă are vrăji şi le ia minţile femeilor ce nu se satură,

Să probeze şi să cumpere game variate de papuci,cu o nouă latură,

Vizionară în lumea modei şi a încântării ochiului, neacoperit de un coif.

Pantoful este cel care deseori, însuşi se oferă în dar,

Frumoaselor zeiţe cu părul bălai în cofiţe,

Şi nestăpânindu-şi ale lor simturi de exaltare, ele n-au habar,

Câtă fericire le produce el, pantoful, minunatelor domniţe.

La marile gale, evenimente, serate cu fastuoase prezentări,

Pantoful primul se închină cu o plăcere vizibilă în faţa tuturor,

Îşi grăbeşte pasul înaintea doamnelor, care au treabă cu asortarea hainelor,

Ce îi vor da farmecul vibrant al admirării oamenilor.

Aşa cum şi-a imaginat, pantoful a văzut că în timp a dobândit,

Statutul de celebritate şi ştie că fără el, omul nu poate,

Să îşi afirme a sa personalitate şi încearcă să caute,

Cât mai mult să-l preţuiască şi să-l achizitioneze pe cel nemaiîntâlnit,

În piciorul altuia şi să-i ofere luxul menit,

Ca şi el, pantoful,  să fie figura centrălă de preaslăvit,

Şi cu toate acestea, piciorul încălţat de fine piei,

Pantoful şi-a facut un renume în lumea plină de mişei.

Acesta , câteodată se mai codeşte la surâsul unei fete,

Ce cu gânduri aprige nu îşi poate stinge ,

Dorinţa de a merge pe pantofi cât mai înalţi,ca nişte catalige,

Şi al său mers , uşor încrucişat , să facă prestigiul visat de toate.

10.01.2013