Craciunel

Crăciunel

Stau lipit de aseară pe un scăunel,

Şi colindul meu zboară ca un mieluşel,

Păstoraşii sunt adunaţi la geamul meu,

Şi veghează la lumina şi căldura din sufletul meu.

Trosnind lemnele în sobă, gerul păru că doboară,

Chiar şi sufletele închircite de atâta ură,

Şi pare că le făcură,

Să mai plângă puţin şi să se spele şi “pe gură”.

Pe la miez de noapte, toata lumea vorbeşte-n şoapte,

Le e frică să nu trezească firea aprigă a bătrânului,

Care e sătul de îndurat para răului,

Şi doreşte să mai trăiască şi o poveste.

Povestea vreau să o trăiesc şi eu,

Să nu creadă că sunt vreun nătărău,

Să mă dezmierd cu farmecul întâlnirii ,

Dintre mine şi toţi cei care au harul dăruirii.

La ceas de noapte,  iată că se arată,

Ca un “muntoi” de om , un bătrân” vulpoi,

Care ştie să-ţi desfacă din a sacului căutată,

Cel mai preţios cadou, adunat ca într-un muşunoi.

Sunt fericit să-l intalnesc  pe el, pe Crăciunel,

Şi vreau să stau un pic mai mult cu el,

Să îl intreb de ce  e atât de împovărat de dureri,

Şi nu are zile libere ca să spere la vesele trăiri.

Crăciunel nu-mi dă un raspuns concret,

Mă lasă să fiu încă un copil deştept,

Îmi vorbeşte-n taină şi mă anunţa,

Că de dimineaţă am sa fiu mai darnic cu putinţă.

Dar povestea nu e atât de mitică,

Şi ca şi copilul care tot timpul critică,

Caut să înţeleg că “muntoiul”de bătrân,

Are treabă şi orice gând legat de el, îl amân.

Posomorât, într-o seară de şezut,

Crăciunel mă apropie mai mult de el,

Îmi zâmbeşte şi-mi rosteşte temut,

Că nu a mai văzut un asemenea copil dat în legănel.

Tot timpul se cuprinde într-o sfera fără nume,

Lasă amprente asupra lăntricului meu dezgheţat,

Mă  încurajez şi vreau să fiu mai învăţat,

Ca apoi să nu mai întreb de ce Crăciunel e un om cu renume.

Asta-i seara mea cea dorită,

În care toate oasele mi se frământă,

De o aprigă dorinţă,

Că trebuie să nu mai cred toţi proştii ce cugetă.

Cucul de la ceas bate ca un clopot ,

Şi mă apropii cu paşi repezi de pat ,

Vreau să mă slobozesc în astă seară de tot ce-i păcat,

Să dorm mai robust şi  să nu par totuşi un robot,

Noapte bună! V-am pupat!

25.12.2012