Fluturele

Fluturele

Din grădina cu proaspete legume, se aude un sunet colorat şi ascuţit,

Care face vâlvă printre florile de cartofi, de roşii şi de mărar,

Zumzăie în miez de zi în locuri radiate de soarele lungit,

Şi îşi încântă privitorii cu ale sale jocuri, dansate pe florile ca un pieptar.

Dimineaţa în zori el stă pitit printre învelişurile frunzelor de copaci,

Şi cum simte că zorii se petrec spre pierire ca  şi blestemul unui vraci,

Se arată niţel hămesit şi aşteaptă să  fie hrănit,

De căldura soarelui şi de pigmenţii ademenitori ai florilor, la infinit.

Dorinţa sa va dura mai bine de nouă ore,

Pentru ca apoi, cu nevrednicie el să suie,

Spre a stăpânirii întunecime şi îndată ştie,

Că a sa fericire va fi umbrită de a fetelor hore.

Simpla sa apariţie, scaldă de bucurie privirea, celui care,

Îndrăzneşte să-i contemple ale sale aripi multicolore,

Ca şi petalele unor frumuseţi de flori scăldate de lumină,

Împânzesc prin aer, stări de necuprins în a oamenilor inimă.

Dar  supărat, mai poate fi şi el, atunci când e udat,

De picăturile reci de ploaie care vin din cer şiroaie,

Atunci e momentul când nu poate să răzbească printre paie,

Şi se piteşte oriunde în natură, fără încă să fi căpătat…

Vivacitatea firavului său corp de insectă zburătoare,

Care pleacă ca şi un cercetaş în căutare,

De locuri uscate, sau măcar puţin protejate de aerul rece,

Şi să-şi zorească zborul către locul în care ceasul rău va trece.

Bulgărele înflăcărat, însuşi s-a îndurat de soarta micii vietăţi ,

Şi cu a sa bunătate, încălzeşte întreaga arie, de ploaie scăldată,

Repejor, fluturele mititel, primeşte cu bucurie fericirea dăruită,

Oferind ca ş-un preţ, şturlubatice zboruri pentru cei petrecăreţi.

Înscăunat în al său palat, în care  prietenii au trâmbiţat:

Că s-a revigorat acela care, şi-a facut un rost ales,

Printre  aceia care l-au văzut roind împrejur,căutat ,

De a sa fluturare din aripi şi cu zumzăitul de insect cu fes.

9.01.2013