Crenguta de brad

Crenguţa de brad

Ramuri verzi spetite cu mărgele argintate,

Stau pe masă şi ne fac cu ochiul,

Lângă ele alăturea, în colţul peretelui, bradul,

Împodobit de alaltă seară  cu steluţe colorate.

Acele verzi de brăduleţ parcă ochii ne înţepenesc,

Şi uitându-ne la televizor în ziua de Crăciun,

Ne încântăm cu glasul colindătorilor ce mulţumesc,

Tuturor celor care îi ascultă în  casa lor, mâncând fursecuri cu magiun.

Tot crenguţa de brad e la loc de cinste şi în camera mea,

Şi parcă mă tot ruga cu înfocare,

Să îi citesc câte o scrisoare de înviorare,

Ca să o ajut sa fie veselă, verde şi mereu prietena mea.

La fereastră, privesc luna maiăstră,

Aştept parcă în visare, ca Dyonis să vină fălos,

Şi să dea semen de trezie în casa noastră,

Şi să devină un mândru flacău, mereu fălos.

Gândul se transpune pe perna ca o secure,

Dyonis nu va veni săma impace cu a mea gândire,

Ce se mulţumeşte să fie încântată,

De crenguţa de brad, de mulţi admirată

Crenguţă verde de brad, timpul nu pot să îl împart,

Între fericire şi neîmplinire, ca să nu fie spart,

De cupola universului plăsmuită în adâncul infinitului,

Şi ducând cu sufletul, patima rănitului.

25.12.2012