Carausii

Cărăuşii

Descusută,o istorică legend a relatat,

Că în vremea ploioasă, lumea nu e curioasă,

Despre vietăţile marunte şi cu gândul îndreptat,

La disipirea norilor, micii cărăuşi îşi construiesc de zor o casă.

Negri cu picioruşe şi cu antenele la înaintare,

Celibatarele vieţuitoaretrudesc cu spor,

Să monteze un loc numai a lor,

Fabricat din pământ împovărat de sudoare.

Însă legenda ne vorbeşte despre hărnicie,

Despre truda colateralăa tuturor voinicilor,

Cu şase picioare şi cu boabele de firmituri de bucurie.

Mărşăluiesc alarmant de dulce printre straturile florilor,

Cărăuşii dansează hora prichindeilor de seamă,

Încercuiesc vijelios pământul pe care îl cercetează,

Şi iată că hărnicia lor nu e deloc o glumă.

Deşi drumul spre movila hambar pare anevoios,

Curioşii mercenari îi privesc în stil maiestos,

 Căci aşteaptă momentul prielnic,

Când vor da buzna peste al lor sălaş mic.

Dar trecând de la vechea istorisire,

Ne îndreptăm atenţia către prezenta întâmplare,

Care se narază nu în stilul unei cercetări literare,

Ci dimpotrivă, ca o obişnuită povestire…

5.06.2014