Sentiment
Sunt sărăcia în persoană,
Şi strig din răsputeri că îmi este teamă,
Că azi sau mâine, nevoia mă îndeamnă,
Să alerg de nebună pe o cale mie străină,
Inducându-mi în gânduri starea ca o furtună,
Ce vrea să culeagă spaimă, alergând ca o fantomă,
Prin mulţimea de oameni, grăbită să agonisească,
Momente încărcate de sentimente amestecate cu o
panoramă,
Diferită faţă de ziua pe care au trăit-o şi o să
gasească,
Ieşirea într-o altă vreme, nu ca a mea,
Care mă supără şi îmi dă semene că nu mă vrea,
Şi se repede să mă distrugă, încât doar ea,
Mă leapădă de
voinţă şi mă ascunde pe după perdea.
Dar de sărăcie tot nu scap,
Cu toate că nu sunt grasă şi încap,
În orice stare care pare să nu aibă capăt, încât mă împart,
Zilnic între vrajbă, ce de ea nu vrea să mă despart.
26.08.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu